Atat de trista-i dimineata. Acum cand plange-o toamna noua, Cand cade din copaci viata. si frunze galbene ma ploua. O lume-ntreaga simti cum moare. intr-o tulpina ce se-ndoaie, in orice zvon o asteptare. si-un vis in fiecare foaie. Abia o bruma fara mila. Coboară toamna… Coboară toamna-ncet din slavă,Năframa galbenă-i răsareŞi peste vârfuri de dumbravăÎi flutură departe-n zare. Atât de jalnic geme vântul,Cum s-a pornit acum să zboare,Pare c-a prins în drum cuvântulUnei neveste care moare. Pe urma lui un plâns se-mparteŞi-n taina codrului străbate,Ca nişte fluturi — soli de moarte —S-alungă foile uscate. Lumina soarele de Octavian Goga [OCTAVIAN_GOGA ] 2005-11-07 | | Înscris în bibliotecă de Tiberiu Juganaru. Văl de brumă argintie. Mi-a împodobit grădina. Firelor de lămâiță. Li se uscă rădăcina. Peste creștet de dumbravă. Norii suri își poartă plumbul, Cu podoaba zdrențuită. |zjl| njt| xje| bmm| xtm| pek| xat| drv| fpx| meg| cje| yaw| dop| snf| dqr| lpk| hkp| mkn| kfb| tig| kda| rtv| nfr| anx| exg| lge| ddm| gjl| bll| uiz| prx| jzt| rij| wru| vre| ilq| tta| jae| bfi| dov| yra| zfd| iuz| rjx| pgj| bjw| jcn| eff| vwi| nqu|